duminică, 25 aprilie 2010

Demonii - O poveste trista

„A fost odata”...*ca na, asa incep toate povestile, nu?* Intr-un parc, departe de lume, departe de toti si de toate, o fata... Nimeni nu stia exact de unde e, de unde vine, cum o cheama, era imbracata intr-un stil gotic, mult prea dark pt. „incuiati”. Nu credea in nimeni si in nimic, toata lumea fugea din calea ei, o credeau o ciudata, care e incapabila sa simta bucuria, dar totusi era mult prea melancolica si numai cand te uitai la ea, stiai cat de mult a putut sa sufere. Nimeni nu stia si nici ca erau interesati de ea, ba chiar dinpotriva, fugeau de ea.Intr-o noapte, totul era aparte, ea mergea trista pe strazile pustii ale orasului. In calea ei aparu deodata un baiat. Plans...sad. Emo sau nu, el plangea.„Ajuta-ma! Salveaza-ma!” sopti el cu o voce parca din mormant.„Dar cum?” spuse fata, inca socata.„Asta e problema! Ca nimeni nu stie cum! Credeam ca tu esti altfel, dar m-am inselat!” spuse el, in cele din urma plecand capul si mergand mai departe. O lacrima ii curse pe obraz...„Stai! Nu stiu, da’ pot!” tipa ea dupa el...„Cum???” se intoarse el din drum, inca uimit de propunere...„Multi ca tine, nimeni ca mine! Multa durere, si multe belele! De ce o faci?” intreba ea sec...„Adica?” intreaba el inca nelamurit de ce a vrut ea s zica...„Adica...nimic inafara de boala ta. Stiu ca vei muri in curand!” spune ea la fel de sec. El inca uimit se uita la ea si nu-ntelegea de unde stia...„Ai tot ce ti-ai putea dori... Ai mama, ai tata, inveti la un liceu bun.. ai medii destul de bune...deci care-i problema? Prietenii tai sunt mereu alaturi de tine.. Numai tu nu! De cand ai boala asta nu te mai poti concentra decat asupra ei...” spune ea uitandu-se la cer.„Daca prietenii mei sunt alaturi de mine mereu, unde sunt acum?” intreba el ganditor...„Unde sunt? Acolo unde i-ai lasat!” „Da' unde stii atatea despre mine?” intreaba el inca mirat...„Eeehh...asta nu conteaza. Acum! E important sa te recuperezi tu, iar singurul mod ca sa iti revii repede e...”„Care?” intreba el nerabdator.„Nu conteaza. Asta o sa vezi!”. Si deodata totul in jurul lor se lumina. Incepu sa ploua, pamantul se cutremura, de sus aparura niste ingeri... care cu cat coborau cu atat se intuneca. Erau...DEMONII.„Am venit dupa ea! Luati-o si sa plecam!” spuse unul dintre ei care se pare ca era seful...„Ce??? Nu poti!” tipa baiatul si se puse in fata ei.„Nu fi prost! Ea nu e cine crezi tu ca e! E una de a noastra!”„Nu conteaza. Ea nu e ca voi!” tipa el speriat la ei, ca nu cumva sa o ia...„Si de unde stii tu cum suntem noi, ha?” intreba unul dintre ei foarte furios.„Nu sunt cine crezi tu! Ca sa te faci tu bine si sa nu mori din cauza boli tale.. eu trebuie sa mor si atunci voi deveni una d-a lor...!”„Ai innebunit? Iti dai viata pentru un muritor de rand? El nu-ntelege cine suntem noi si ce facem noi! Tu esti vesnic nemuritoare.. Nu renunta la viata pentru a lui...Nu merita!” tipau demonii..„Astaaa...decid eu daca merita sau nu! Si el a dovedit ca merita din plin! Are o viata de trait inainte.. Are o familie...are ce eu n-am avut, si d-asta nu trebuie sa le piarda din cauza unei boli...Oricum eu n-am ce face pe Pamantul asta.. Oamenii ma privesc cu mila...unii cu dispret... ce sa caut eu aici? Lasa-l pe el sa fie fericit alaturi de cei dragi, el are o sansa, eu nu...”„Cei dragi? Cei dragi esti tu! Tu esti totul pentru mine si nu merita sa te sacrifici pentru mine!” spuse baiatul si o saruta pasional pe buze...„Cei dragi sunt acasa.. unde i-ai lasat! Eu.. nu contez.. Uita-ma ca e mai bine.. Eu stiu mai bine! Ai incredere in tine, eu cred in tine!” spuse ea dandu-si ultima suflare.. Atunci pamantul se cutremura, si sufletul ei iesi din ea, intrand in corpul lui, iar corpul a fost luat de demoni. Nimeni nu si-a dat seama ce s-a-ntamplat. Baiatul era trist si plangea dupa ea, iar peste cateva zile trebuia sa se duca la doctor. Acolo i-a facut cateva analize, iar.. el era vindecat, dar se purta ciudat.. Ca si cand o a doua persoana traia in el...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu